Contextul românesc al problemei

România se confruntă în prezent, la fel ca celelalte țări ale lumii, cu o creștere a morbidității cronice și o creștere a vârstei medii a populației datorate unei speranțe de viață mai bune. În acest context, organizațiile se regăsesc tot mai des în situația de a fi (re)acomoda la locul de muncă angajații cu boli cronice sau cu dizabilități.
În România, angajații cu boli cronice nu au reprezentat o problemă de maxim interes, nici pentru cercetători, nici pentru legiuitor, până în prezent. Nu există un cadru legislativ specific și unitar și nici ghiduri de bună practică care să ofere angajatorilor suport în privința acestor cazuri .

Obligații și drepturi ale angajatorului conform legii

Obligații
Toți angajatorii, publici sau privați, care au minim 50 de angajați, au obligația ca 4% din personal să fie persoane cu dizabilități. Dacă nu reușesc să îndeplinească această obligație, au posibilitatea să plătească o taxă către stat sau să achiziționeze produse/servicii create/prestate de persoane cu dizabilități. Cei care nu respectă niciuna din obligațiile prezentate mai sus riscă să primească amenzi în valoare de 25 000 lei până la 50 000 lei (Legea 448/2006).
Angajatorul este obligat să adapteze locul de muncă în funcție de tipul de dizabilitate a angajatului. Nerespectarea acestei obligații de pedepsește cu amenzi între 10 000 lei și 25 oo0 lei
Angajatorul trebuie să asigure monitorizarea stării de sănătate a angajaților prin intermediul serviciilor de medicina muncii (Legea 319/14 iulie 2006).
Angajatorul este obligat să aibă o evidență a angajaților cu boli profesionale sau cu boli ce pot avea legătură cu condițiile de la locul de muncă.
Angajatorul este obligat să adapteze locul de muncă la nevoile angajaților care fac parte din grupurile expuse riscurilor privind sănătatea.

Drepturi
Angajatorii care au angajați cu dizabilități pot deduce o serie de cheltuieli, cum ar fi cele necesare adaptării locului de muncă la tipul de dizabilitate sau cheltuielile aferente transportului persoanei cu dizabilități la locul de muncă din impozitul pe profit.

Legislația relevantă
• Legea 448/2006 (protejarea și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități)
• Legea 81/2021 (modificarea și completarea Legii 448/2006)
• Legea 319/14 iulie 2006 (Sănătatea și securitatea la locul de muncă)
• Hotărâre de guvern 1425/2006 (instrucțiuni de aplicare a legii 319/2006)
• Hotărâre de guvern 955/2010 (modificarea și completarea Hotărârii 1425/2006)
• Hotărâre de guvern 355/2007 (monitorizarea stării de sănătate a angajaților)
• Hotărâre de guvern 1169/2011 (modificarea și completarea Hotărârii 355/2007)
• Hotărâre de guvern 1242/2011 (modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității si sănătății in muncă nr. 319/2006).
• Codul muncii 53/2003
• Ordonanța de urgență 158/2005 (incapacitate temporară de muncă și securitate socială)
• Ordonanța de guvern 137/2000 (prevenirea și sancționarea discriminării)
• Legea 346/2002 (asigurare în caz de accidente de muncă și boli profesionale)
• Legea 399/2006 (aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate)
• Ordonanța de urgență 99/2017 (pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 158/2005)
• Ordinul 15/2018 (reguli de aplicare a Ordonanței de urgență 158/2005)
• Ordonanța de urgență 25/2020 (pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 158/2005)
• Ordonanța de urgență 126/2020 (modificarea OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate
• Hotărâre de guvern 423/2020 (pentru aprobarea Listei cuprinzând urgențele medico-chirurgicale, precum și bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asigurații beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără îndeplinirea condiției de stagiu de asigurare)
• Ordinul 1092/745/2020 (aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical și a instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizații asiguraților din sistemul asigurărilor sociale de sănătate și din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale)
• Legea 263/2010 (sistemul public de pensii)
• Ordinul 953/783/2017 (aprobarea Procedurii privind prelungirea concediului medical peste 183 de zile pentru cel mult 90 de zile, în raport cu evoluția cazului și cu rezultatele acțiunilor de recuperare)

Instituții și specialiști cu care angajatorii sunt obligați să colaboreze conform legislației actuale
Medici specialiști de medicina muncii
Agenția județeană de ocupare a forței de muncă
Inspecția muncii

Instituții și specialiști cu care angajatorilor li se recomandă să colaboreze 
Agențiile de ocupare a forței de muncă. Prin lege, au un rol limitat în susținerea angajatorilor cu angajați cu boli cronice, însă ar putea fi solicitate pentru a oferi servicii de consiliere și cursuri de formare profesională.
Organizațiile nonguvernamentale care reprezintă interesele diferitelor categorii de bolnavi cronici
• Medicii curanți
• Direcția generală de asistență socială și protecția copilului
• Psihologi, asistenți sociali

Cui pot cere sprijin în comunitate sau la nivel național